Psychotic Dreams: blestemul basistilor

Ramasesem la cum cei din actuala trupa ma sunasera sa ma intrebe daca nu ma intereseaza sa cant cu ei. Am zis ca pot sa incerc cel putin. M-au chemat la repetitii si m-am dus relaxata. Acolo surpriza: mai chemasera inca o tipa, vroiau sa faca ceva gen auditii sau naiba stie. Destul de ciudat in tot cazul, nu prea mi-a placut. Au inceput sa cante ca sa ne arate cam cum suna ei, sunau bine, dar tipa cealalta a declarat ca pentru ea sunt mult prea duri si s-a tirat. Eu in schimb am incercat sa improvizez ceva cu ei si apoi le-am aratat si unul dintre cantecele mele si impresiile au fost pozitive de ambele parti asa ca a ramas sa incercam sa cantam in continuare impreuna. Apoi am lamurit si misterul de ce chemasera 2 vocaliste in acelasi timp: vocalul lor, de care nu le prea placea, era o saptamana in concediu, iar ei profitau fara jena sa isi caute alt vocal in timpul asta, si nefiind prea mult timp, ne-au chemata pe amandoua in aceeasi repetitie. Fostul vocal urma sa fie anuntat ca a fost inlocuit (foarte fina miscare, le-am spus dupa ceva vreme ca mi s-a parut naspa ce i-au facut saracului Tony).

Am inceput sa repetam impreuna. Treaba mergea bine, am inceput sa lucram o gramada de cantece noi care sunau chiar foarte fain. Dupa care de la un moment treaba s-a incetinit: repetam numai o data pe saptamana si aveam mereu la fiecare repetitie probleme ca basistul care nu isi mai amintea exact cum era o piesa sau cealalata. Am hotarat ca ar fi necesar sa ne intalnim de 2 ori pe saptamana. Basistul ne-a anuntat ca el nu poate veni de 2 ori. Au inceput atunci problemele. Roger (basistul) nu putea veni de 2 ori dar nici nu repeta cantecele acasa, plus ca incepuse sa nici nu mai vina cateodata fara sa ne anunte in prealabil, asa ca ne aflam intr-un punct mort de la care nu prea vedeam cum o sa continuam. Noi,ceilalti, am decis ca ar fi bine sa ne cautam alt basist. Dupa "bunul" lor obicei ei vroiau sa o faca pe ascuns, fara ca Roger sa stie. Am facut treaba asta o data dar le-am zis ca mi se pare aiurea. Trebuie sa il anuntam pe Roger ca renuntam la el si cu asta basta. Si Roger a fost anuntat. A urmat una dintre cele mai naspa perioade: cautam basisti, am pus anunturi peste tot, ne intalneam cu ei si rezultatul a fost acelasi, nu gaseam pe nimeni. Ba erau ei foarte jale si nu erau in stare sa repete nici 4 note, ba nu le placea lor muzica ca era prea dura sau mai stiu eu ce, ba efectiv nu ne potrivem de nici o culoare. Au trecut asa vreo 2 luni in care incepuse sa ne dispara motivatia de a mai cauta pe cineva. Ne intalniseram cu cel putin 10 oameni in timpul asta. Trebuie sa mentionez ca eu am avut mereu mai mult sau mai putin ghinion cu basistii din fostele mele trupe, punctul culminant fiind cand am inregistrat ceva demo, si ne aflam in studio iar basistul nostru nu isi facea aparitia. Dupa ce l-am asteptam o gramada de vreme, ne-am hotarat sa il cautam in camin. Unde, surpriza, domnul basist dormea neintors dupa ceva chef ce se desfasurase cu o seara inainte. In fine, sa ne intoarcem la trupetii nostri actuali.
Dupa perioada aia de 2 luni in care ne cam saturasem sa cautam, chitaristului (Joachim) i-a venit ideea sa il intrebe pe prietenul lui de o viata, un basist extraordinar de altfel, daca nu vrea sa faca un jam-session cu noi. De ce i-a luat atata timp pana cand sa se gandeasca la Rick? Rick devenise de curand bunic:) si mai canta inca intr-o trupa de hardcore dar care nu ii placea in mod deosebit. Oricum Rick e venit, si apoi a mai venit o data, si am inceput sa cantam in mod regulat cu el. Rick e cel mai bun basist cu care am cantat vreodata, fara exagerare. Pe langa faptul ca tehnic e extrem de bun, e si foarte creativ, compune melodii foarte misto la bas. Asa ca Rick a ramas pana in ziua de azi cu noi in trupa. Dar au aparut intre timp alte probleme...

...va urma...